Matcha și ceremonia ceaiului Japonez

Autor: Andreea P.
Timp Citire: 7 minute
Teme: Mancare si Cultura

CUPRINS (apasati pe capitol pentru a merge acolo)
1. Originea ceaiului matcha 🌸
2. Cum se prepară corect un ceai matcha
3. Despre ceremonia ceaiului, ce presupune aceasta 🍵
4. Regulile ceremoniei 🎎
5. Câteva expresii și cuvinte utilizate

În articolul denumit Festivalul „Arashiyama Momiji” a fost amintită pe final ceremonia ceaiului specifică japoneză care se practică în cadrul acestui festival, iar acum este momentul să aflați totul despre această ceremonie sacră.

            Începând cu detaliile precum ceaiul servit la această ceremonie, este timpul să discutăm despre ceaiul matcha deoarece matcha și ceremonia ceaiului sunt două lucruri care se completează reciproc. Probabil observi cât de popular este astăzi ceaiul matcha în rândul tinerilor, acesta împânzind fiecare cafenea sau ceainărie, devenind deja o băutură clasică pe care majoritatea oamenilor o savurează atât pentru gustul său, cât și pentru istoria și proprietățile sale.

Originea ceaiului matcha 🍵

            Te-ai întrebat vreodată de unde vine matcha? Ei bine, acesta vine din Japonia, regiunea cea mai cunoscută pentru producția de matcha fiind Uji, locul de unde a și pornit tradiția matcha, oamenii recoltând ceaiul de sute de ani. Deși matcha este considerat un ceai tipic japonez, acesta a fost utilizat pentru prima dată în China drept medicament de către călugării budiști chinezi până acesta a fost introdus în Japonia și a devenit un element nelipsit din viața lor, în special în cadrul ceremoniei ceaiului. Japonia este singura țară care a reușit perfecționarea producerii de matcha, iar regiunile cele mai cunoscute pentru acest lucru sunt Uji, Nishio și Fukuoka. Ceaiul matcha este o pudră obținută prin măcinarea fruzelor de ceai verde iar aceasta se poate consuma atât tradițional, amestecată cu apă fierbinte, cât și într-o formă popularizată recent, sub formă de latte , dar și culinar, fiind deja integrat în deserturi precum macarons, torturi sau ca decor pentru platouri. Multă lume compară matcha cu cafeaua, unii preferând o ceașcă de matcha în loc de cafea datorită procentului ridicat de cofeină din matcha și a stării de calm care se spune că învăluie consumatorul. Așadar, ar putea fi matcha o alternativă mai bună a cafelei? ☕ Acest lucru rămâne a fi decis de fiecare persoană în parte în funcție de preferințele acesteia.

Cum se prepară corect un ceai matcha

           Prepararea ceaiului matcha este atipică în sensul în care nu este amestecat cu lingurița așa cum ai face cu un cappuccino pudră sau orice tip de pudră, acesta trebuie amestecat cu o perie din bambus până se omogenizează, acest tel de bambus fiind numit „chasen”. După utilizare, acest „chasen” este plasat pe un suport de ceramică numit „kusenaoshi”. Pudra de matcha se transferă cu ajutorul unei linguri de bambus îngustă și lungă numită „chashaku”. Bulele și spuma de pe deasupra sunt formate prin această amestecare. În Japonia se prepară tradițional în două moduri: „usucha”, adică subțire, și „koicha”, adică gros, cel din urmă având o concentrație dublă de matcha, ceea ce îl face să fie dens. Preparatul se savurează într-un vas special pentru matcha numit „chawan”.

Despre ceremonia ceaiului, ce presupune aceasta 🍵

           Acest ceai matcha sub formă de pudră este utilizat în ceremonia japoneză a ceaiului, simbolizând pace, liniște, armonie, exact sentimentele care învăluie oamenii după consumul de matcha. Este o activitate relaxantă, care înlătură energiile negative și se focusează pe echilibru. Acest ceai a fost folosit și de către călugării budiști ca să îi ajute să rămână alerți pe parcursul meditației. Ceremonia ceaiului în Japonia a adus apogeul popularității băuturii matcha, fiind o activitate culturală japoneză complexă.

            Ceremonia ceaiului (茶の湯 chanoyu) este o tradiție, un ritual influențat de budism prin care este preparat ceaiul matcha și este servit unui grup restrâns de oameni, promovând pacea, liniștea și meditația. Această ceremonie este un element cheie în cultura japoneză. Ceremonia japoneză a ceaiului este numită sub formă de artă ca și „calea ceaiului” (sado sau chado, scrise 茶道). În cadrul acestei ceremonii care durează în general 4 ore, gazda se asigură de bunăstarea participanților care trebuie să aibă o stare sufletească liniștită, fără probleme sau griji, fiind o ceremonie spirituală. Ceremonia include kaiseki (懐石), adică servirea unui aperitiv, și servirea ceaiului de două ori, koicha și usucha. Ceremonia se divide în trei momente cheie: kaiseki (servirea aperitivului), koicha (ceai gros, concentrat) și usucha (ceai ușor). Koicha și usucha sunt momente diferite în cadrul ceremoniei care presupun lucruri particulare fiecăreia, una dintre diferențe fiind: koicha presupune folosirea aceleiași căni din care fiecare oaspete va degusta de câteva ori, iar usucha presupune faptul că oaspeții vor bea tot ceaiul și vor înapoia cana gazdei. 🍵

Regulile ceremoniei 🎎

            În cadrul ceremoniei trebuie respectate niște reguli precum: după terminarea băuturii marginea ceștii trebuie ștearsă cu degetele, invitații trebuie să adreseze gazdei complimente și întrebări, să admire pregătirile realizate pentru ceremonie precum decorul, modul preparării ceaiului, intrumentele și măiestria. Așadar, această ceremonie are rol armonios dar și de socializare, fiind încărcată de semnificații spirituale pentru japonezi, având oportunitatea de a împărtăși o experiență spirituală simbolică. 🎎 Participanții trebuie să discute liber toți, nefiind permisă discuția în șoaptă, subiectele fiind despre artă și frumusețea naturii, lucruri hrănitoare pentru suflet și în niciun caz despre vestimentație, ei fiind îmbrăcați în kimono, deoarece este un lucru prea superficial pentru scopul ceremoniei. 👘 Se pune accent pe estetic, interacțiune socială și disciplină, promovând principii precum armonie (wa 和), respect (kei 敬), liniște (jaku 寂) și puritate (sei 精), așa cum afirmă maestrul ceremoniei ceaiului, Sen no Rikyu, cel care a perfecționat până la rangul de artă această tradiție specific japoneză. Același maestru a întocmit o listă cu criterii de bază pentru o desfășurare perfectă a ceremoniei:

1. Pregătește un bol de ceai delicios (la propriu și la figurat).
2. Creează senzația de răcoare în timpul verii și de căldură în timpul iernii.
3. Aranjează cărbunii în așa manieră încât apa să fiarbă cum trebuie.
4. Aranjează florile în așa manieră încât să creeze impresia că se află în mediul lor natural.
5. Fii gata întotdeauna înainte de vreme.
6. Fii pregătit în caz că plouă.
7. Fii respectuos cu oaspeții tăi.

Câteva expresii și cuvinte utilizate în cadrul ceremoniei japoneze a ceaiului:

• „O-saki ni!” – când un invitat își cere scuze de la celălalt pentru că bea din cană înaintea lui în cadrul momentului koicha
• „Dōzo!” – referindu-ne la situația de mai sus, invitatul îi răspunde celuilalt că poate să bea liniștit
• „O-chawan no haiken?” – „Pot observa cana?” – în cadrul momentului koicha când oaspetele de onoare îi cere gazdei permisiunea de a admira cana, fiind, de asemenea, un protocol de politețe
• machiai – camera de așteptare
• hanto – asistentul gazdei
• shokyaku 初客 – invitatul principal
• koshikake machiai – banca de așteptare
• chūmon – poarta de mijloc
• teishu – titlul oficial al gazdei
• roji – grădina de ceai
• chashitsu – camera în care se desfășoară ceremonia
• tsukubai – bazin de piatră, umplut cu apă rece de către gazdă pentru a se purifica
• Seiza (正座) – poziția corectă – poziția în care participanții își savurează ceaiul
• chakaiseki (茶懐石) – constă în trei feluri: orez fiert într-un vas de ceramică, supa de orez și pește crud sau legume în saramură
• chawan – cană-ceașcă
• chasen – tel de bambus
• chakin – șervețel pentru curățat
• kensui – recipient pentru apa de spălat
• hishaku – polonic de bambus
• futaoki – suport din bambus

            Elementele enumerate mai sus sunt lucruri cheie într-o ceremonie a ceaiului. Sunt incluse ustensilele necesare pentru prepararea ceaiului, dar și elemente de decor și spațiale. Evident, chashitsu este cel mai important element, fiind camera în care se servește ceaiul, cea în care se desfășoară ceremonia. În această cameră se află saltele tatami care au papură pe deasupra și pe care invitații stau pentru a servi ceaiul. Decorul poate fi realizat prin caligrafie japoneză sau o pictură în stil japonez (jiku). Unul dintre cele mai importante aspecte ale ceremoniei este pergamentul pictat „Kakemono” care înglobează un simbol spiritual pentru scopul ceremoniei. Astfel, în chashitsu se află doar masa pentru ceai, tatami-ul și kakemono-ul. La intrarea în cameră fiecare invitat trebuie să se aplece deoarece ușa e foarte mică, acest fapt simbolizând că toți sunt egali. Chozu-bachi este un vas de piatră în care invitații își spală mâinile înainte de a intra în cameră, deoarece curățenia era imperios necesară în orice aspect. Grădina, roji, reprezintă și ea ruperea de cotdian și de încărcătura sa prin puritatea dată de roua proaspătă. Înainte ca gazda, teishu, să-i cheme pe invitați în chashitsu, aceștia se așează în liniște pe koshikake machiai. Înainte ca invitații să ajungă în chashitsu, aceștia trec prin chūmon, iar gazda se purifică cu apă rece din tsukubai înainte să îi cheme. De asemenea, invitatul de onoare, cel principal, shokyaku 初客, este desemnat de către ceilalți invitați. Încheierea ceremoniei, usucha, se realizează prin oferirea complimentelor și admirației invitaților către gazda care le-a oferit confortul necesar desfășurării ceremoniei și acompanierea ceaiului de niște prăjituri, higashi. 🌸

          🌸  Așadar, îndatorăm mulțumiri culturilor atât de diverse ale lumii care se revarsă unele în altele astfel încât putem admira această ceremonie specific japoneză și ne putem bucura și de deliciosul ceai matcha care a fost popularizat recent în Europa și America, servind mai multe atribute decât pe vremuri, când era folosit pe post de medicament, acum fiind un deliciu culinar, iar tinerii sunt din ce în ce mai atrași de matcha în defavoarea cafelei. Prin urmare, matcha a devenit un nou trend în lume, unul sănătos pentru organism care îndemnă la cunoașterea mai bună a culturii japoneze de către restul lumii, fiind o formă de promovare prin globalizare. Această expunere a culturii japoneze poate fi comparată cu amploarea anime-urilor și a manga-urilor care s-au făcut remarcate în restul lumii, dar și a kimono-urilor care se află pe piața globală dar sunt purtate doar în scopul reprezentării culturii japoneze. 🌸