CUM AM AJUNS SĂ PUBLIC UN MANUAL DE LIMBĂ JAPONEZĂ

CUM AM AJUNS SĂ PUBLIC UN MANUAL DE LIMBĂ JAPONEZĂ

…Și să predau limba japoneză copiilor

Totul a început în clasa a 8-a, când am participat la școala de vară de limbă și cultură japoneză organizată în orașul meu natal, Iași. Îmi plăcea să mă uit la anime-uri și știam câteva cuvinte în limba japoneză, așa că mi se păruse o idee bună să încep să învăț mai multe despre minunata lume niponă.

Imediat după ce se terminase școala de vară, am decis să mă înscriu și la cursurile de limbă japoneză organizate de aceeași instituție. Familia mea a observat cât de mult mă atrăgeau limba și cultura japoneză și, întâmplător, părinții mei cunoșteau pe cineva care era căsătorit cu o japoneză. Primisem de la ei două manuale de limbă japoneză traduse în engleză. Învățând cu ajutorul acestor materiale, exersam scrierea și citirea în două limbi :D.

Am continuat pe acest drum, participând și la examenul Nihongo Noryoku Shiken, până am ajuns în clasa a 12-a, când pluteau în aer întrebările pe care și le pune orice licean: Ce fac după ce termin liceul? La ce facultate mă duc? Ce meserie îmi doresc? Aveam două opțiuni, ambele destul de îndrăznețe:

  1. Psihologie. După ce termin facultatea devin psiholog. Mă interesează cum funcționează creierul uman și ar fi o idee bună.

2. Ghici ghicitoarea mea: japoneză. Continui studiile la facultate, pentru că am nevoie de un profesor care să mă ghideze și să mă motiveze.

După cum probabil ați ghicit deja, am ales a doua variantă și nu regret, deoarece am ajuns să cunosc niște colegi minunați și cadre didactice extraordinare cărora le sunt recunoscătoare. Aplicasem atât pentru Facultatea de Litere din București, cât și pentru cea din Cluj-Napoca. Am ajuns în Cluj și încă cred că a fost mâna destinului care m-a adus în acel oraș unde am început o cu totul altă viață.

În timpul licenței, se răspândea virusul Corona, iar studenții au fost nevoiți să participe la cursuri online. În acea perioadă, în ciuda situației dificile, am avut mai mult timp la dispoziție și cum nu îmi place să stau pe loc, m-am hotărât să îl folosesc cu seriozitate. Așa că…Am început să învăț coreeană. Da, știu, nu îmi erau de ajuns alte două limbi străine. DAR în mod ironic, a fost o idee care a dus la alta mai bună. Am achiziționat o carte de benzi desenate în limba coreeană și, citind-o și observând structura, m-am gândit: Ce-ar fi dacă ar exista așa ceva și în limba japoneză? Oricum observasem de mult lipsa unor materiale educative în română când vine vorba de învățarea limbii japoneze.

De asemenea, îmi dădusem seama de ceva ce nu îmi trecuse prin minte până atunci. De fiecare dată când aveam o zi proastă sau mă simțeam neputincioasă, supărată, desenul, anime-urile și manga mă ajutau să mă relaxez. Și, în mod ironic, aveam ocazia să combin hobby-urile mele și să creez ceva util.

Astfel, am publicat cartea Drumul Mariei: Manga educativ pentru iubitorii de limbă japoneză, un volum la care am lucrat timp de trei ani.  Acompaniată de imagini create în stilul manga, benzi desenate japoneze, povestea Mariei ne trimite într-o călătorie în Japonia, de-a lungul căreia învățăm cuvinte noi, structuri gramaticale, și aflăm curiozități diverse.

Am organizat lansări de carte atât în Iași, cât și în Cluj-Napoca, și am continuat să promovez tradițiile japoneze organizând ateliere de manga, festivaluri cu specific japonez, precum și să continui să lucrez la alte proiecte.

Acum am propriul site unde se găsesc toate creațiile mele, printre care și seturi de cartonașe cu hiragana, katakana și cuvinte de bază în limba japoneză: https://nihongobymali.com/magazin/

De asemenea, dacă vă întrebați ce meseria am ales…Ei bine, am avut un parcurs interesant. Am lucrat la diverse firme de outsourcing și apoi ca profesoară la un centru, unde mi-am dat seama, culmea, că mă pricep la ceea ce fac. Dacă m-ați fi întrebat acum 7 ani ce îmi doresc să devin, meseria de profesoară cu siguranță nu s-ar fi aflat pe lista mea. Totuși, acum predau engleză, japoneză și spaniolă și sunt nespus de mulțumită cu meseria mea.

Sunt extrem de recunoscătoare pentru oportunitățile care s-au ivit în viața mea. De aceea aș vrea să transmit, ca o lecție pe care nu a cerut-o nimeni, următorul mesaj: este în regulă să te răzgândești și este în regulă să faci greșeli, deoarece toate alegerile pe care le faci te pot conduce, în final, pe drumul pe care nu știai că ți-l dorești cu adevărat.

( ˶ˆᗜˆ˵ )

Lasă un comentariu