Animalele Japoniei și semnificațiile lor in cultura nipona

Autor: M.B.
Timp Citire: 8 minute
Tema: Cultura

Cuprins (apasati pentru a merge la partea respectiva):
  1. Usagi – Iepurele
  2. Kitsune – Vulpea
  3. Shika – Căprioara
  4. Neko – Pisica
  5. Saru – Maimuța

Japonia reprezintă un tărâm plin de cultură misterioasă, simbolism și mai ales asociere cu natura ce înconjoară arhipelagul nipon, tocmai de aceea animalele joacă un rol semnificativ în mitologie, artă, tradiții și credințe. Imaginarul japonez este plin de astfel de împerecheri între elementele naturale și vietățile diverse ce colorează peisajele pe care sigur le veți dori observa cu propriile simțuri. Credința „Shinto”, care este adânc integrată în identitatea acestei țări, transfigurează fiecare râu sau copac într-o entitate ce deține o calitate spirituală, o încărcătură simbolică, iar în cazul animalelor este cu atât mai special deoarece acestea pot reprezenta zeități, stări, protecție și noroc sau chiar manifestări nefaste, trăsături de o dualitate indubitabilă. 

Credința „Shinto”, care este adânc integrată în identitatea acestei țări, transfigurează fiecare râu sau copac într-o entitate ce deține o calitate spirituala.

Primul animal de pe lista noastră este unul iubit în toată lumea pentru drăgălășenia de care dă dovadă și fragilitatea sa este iepurele.

USAGI – IEPURELE

  • simbol al norocului, al inteligenței, devotamentului și prosperității
  • un animal ce nu dă niciodată înapoi, alergând mereu în față
  • simbolul primăverii și trecerii rapide prin schimbare

„Usagi” este cuvântul japonez pentru iepure; acesta constituie un clasic motiv în mitologie și artă. Iepurele este utilizat în scopuri decorative pe îmbrăcăminte clasică precum kimono-uri și obi-uri, pe veselă și chiar în cele mai vechi activități artistice precum pergamentul „Choujuu-Giga” din secolul 12. Iepurele japonez este un pic diferit de cel vestic, acesta având picioarele mai lungi și o masă musculară mai bine dezvoltată, astfel fiind capabil de a-și apăra teritoriul și chiar de a se lupta cu alte animale.
Aceste calități sunt elementele care dau naștere simbolisticii de care se bucură iepurele în cultura japoneză. Iepurele este considerat ca un animal ce nu da niciodată înapoi, alergând mereu în față, cu o vitalitate enormă. Este de asemenea un simbol al norocului și al inteligenței, al devotamentului și prosperității.

Legenda Iepurelui

O legendă clasică japoneză este „Tsuki no Usagi” sau „Iepurele Lunii”. Această legendă ilustrează calitățile pozitive ale acestui animal pufos și pur prin asociere cu Buddha. Spiritul lui Buddha este reîncarnat în corpul unui iepure alb. Împreună cu maimuța, vidra și vulpea, acesta jură să ajute omenirea în nopțile cu lună plină. Într-o asemenea noapte ei dau peste un cerșetor înfometat și fiecare oferă ce mâncare strânseseră până atunci.

Iepurele hrănindu-se cu iarbă, nu are nimic substanțial să-i ofere omului și decide să se arunce pe foc sacrificându-se pentru acesta.

Omul se dovedește a fi zeitatea „Sakra” și fiind mișcat de spiritul pur al iepurelui îl salvează și îl duce să trăiască pe lună, unde toată omenirea este martoră devotamentului său. De atunci iepurele este permanent asociat cu luna, unde se zice că acesta confecționează „mochi”, un desert tradițional japonez moale și alb asemeni unui iepure. Acest desert se consumă mai ales de anul nou creând astfel legătura dintre sărbătoare și iepurele alb, și solidificând mai departe simbolul primăverii și trecerii rapide prin schimbare.

Sculptură de Zăpadă

O altă activitate simpatică ce implică iepurele este sculptura de zăpadă. Iarna, familiile japoneze, în scop decorativ, asamblează un iepure alb din zăpadă, urechile fiind ramuri de bambus sacru și ochii sunt reprezentați prin fructele mici și roșii ale bambusului. Se poate lăsa în curte alături de alte sculpturi sau adus în casă pe o tăviță pentru ocazii speciale precum ceremonia de ceai. Astfel de iepurași sunt confecționați și din „mochi” desertul menționat adineauri, mai ales în perioada anului nou. Termenul pentru astfel de sculpturi este „Yuki Usagi” sau „iepurele de zăpadă”.

Insula Iepurilor

Dacă doriți să vă bucurați de compania iepurilor japonezi, sau să gustați aceste confecții drăgălașe, cel mai bun loc este insula Ōkunoshima. Recunoscută ca insula iepurilor, Ōkunoshima face parte din orașul Takehara, prefectura Hiroshima. Puteți ajunge acolo cu feribotul, iar odată ajunși veți fi întâmpinați de un val de iepuri plini de afecțiune față de turiști. Pe insulă există diverse cafenele și locuri de unde puteți cumpăra hrană pentru iepuri și unde vă puteți bucura de o multitudine de specialități cu tematica iepurașilor.

KITSUNE – VULPEA

  • Simbolul fertilitatii si a prosperității
  • Asociată cu sake-ul, orezul ceaiul verde și floarea de sakura
  • În povești sunt considerate animale cu puteri magice

Dacă tot am vorbit de animale drăgălașe, următorul pe lista noastră nu este cu nimic mai prejos în departamentul frumusețe, aceasta fiind vulpea. Aceasta este înrădăcinată adânc în cultura japoneză datorită zeității „Inari”, „kitsune”, sau vulpea, fiind mesagerul acestei zeități. În religia „Shinto”, Inari reprezintă fertilitate, prosperitate și este asociată cu „sake”-ul (alcoolul), floarea de sakura, orezul, ceaiul verde și bunăstarea casei și a proprietății.

Vulpea ca spirit

Vulpile sunt foarte des întâlnite în poveștile japoneze deoarece ele sunt considerate animale magice, cu puteri supranaturale apropiate de zei. Conform culturii spiritelor „yokai” acestea se pot transforma în oameni, pot crea iluzii, pot vrăji și păcăli lumea sau în același timp să vindece și să aducă prosperitate. În mitologia japoneză cu cât este mai bătrână o vulpe, cu atât mai puternică și înțeleaptă, numărul de cozi indicând vechimea acesteia, cea mai sacră fiind vulpea cu 9 cozi. O vulpe ce a atins 1000 de ani este denumită „Tenko Kitsune” sau „Vulpe Divină”. În Japonia se pot întâlni peste 3000 de temple shinto ridicate în numele lui Inari, fiind recunoscută până în ziua de astăzi ca una dintre cele mai importante figuri ale imaginarului nipon. 

Vulpea ca simbol feminin

Un alt aspect interesant al vulpilor în cultura japoneză este atributul feminin și mai ales senzualitatea, frumusețea și grația. În anumite povești, kitsune se transformă în femei și devin parteneri pe viață cu oamenii, întemeind familii și crescând copii cu puteri supranaturale. În alte povești acestea se transformă în curtezane, vrăjind împăratul pentru a câștiga o viață ușoară plină de lux. Se spune că niciun bărbat nu poate rezista șarmului acestui spirit însă, există scrieri în care călugări budiști sau preoți shinto de calibru înalt pot identifica vulpea în formă umană. Spre exemplu, în mitologia japoneză există un termen de „Sessho-Seki” sau „piatră ucigătoare”; această piatră fiind utilizată de preoții Shinto pentru a sigila spiritele rele. Un astfel de spirit este chiar o vulpe cu 9 cozi numită Tamamo-no-Mae, fiind prinsă și sigilată în piatră după încercarea eșuată de asasinare a împăratului Toba din 1107. Recent, chiar această piatră vulcanică din prefectura Tochigi s-a sfărâmat în două, localnicii fiind îngrijorați de potențiala revenire a spiritul malefic al vulpii cu 9 cozi.

Satul Vulpilor

Dualitatea vulpilor este clară, împărțită în „zenko”(spirite bune) sau „yako”(spirite rele), însă oricum dorim să interpretăm prezența lor, singurul adevăr este că japonezii au trăit aproape și în armonie cu vulpile din timpuri străvechi, tocmai din această credință născându-se locuri precum „Kitsunemura” sau Satul Vulpilor. În munții Shiroishi, prefectura Miyagi, există acest Kitsunemura, unde putem găsi peste 100 de vulpi din 6 specii diferite, loc amenajat precum o rezervație naturală și deschis turiștilor dar și entuziaștilor de mitologie. Aici puteți interacționa direct cu vulpile superbe „zao” de un portocaliu aprins și niște cozi stufoase. Acestea simbolizând inteligența, agilitatea, șiretenia și prosperitatea, sunt ținute cu mare respect și bine îngrijite de localnici. Dacă ajungeți acolo vreodată iarna clar o să vă bucurați de contrastul sublim dintre blana vulpilor și zăpada fină.

SHIKA – CĂPRIOARA

  • Mesageri ai zeilor
  • Animale sacre
  • Atracție supranaturală față de temple

Continuând pe linia de animăluțe legate de religia shinto, pentru japonezi nu e nimic mai sacru precum căprioarele sau „shika”. Căprioarele au o prezență veche în cultura japoneză, această vietate de pădure fiind țesută nu numai în shinto-ism ci și în budism, legată în special de zeul tunetului „Takemikazuchi no Mikoto”, care este de asemenea un zeu războinic asociat și cu „sumo” sau săbiile japoneze „katana”. Se spune că atunci când acesta a fost invitat la templul „Kasuga” din Nara, acesta a ajuns pe o căprioară albă divină. În mare parte căprioarele sunt asociate cu zeii fiind considerate mesageri sau chiar zei în deghizare. Putem trage o linie clară spre vulpi și zeița Inari datorită naturii divine de care se bucură amândouă animalele.

Atracție „magnetică” față de sacralitate

Fapt interesant este și atracția căprioarelor față de lăcașele de cult, cea mai renumită locație pentru a experimenta acest straniu fenomen este templul „Kasuga” din prefectura Nara. Aici este și renumita locație din legenda menționată mai sus, iar în jurul acesteia puteți găsi o sumedenie de căprioare zvelte și prietenoase cu turiștii. Localnicii au dezvoltat până și niște chipsuri de orez speciale pentru a hrăni animăluțele sfinte. Le puteți cumpăra de oriunde din Nara dar mai ales de la templu deoarece acolo își fac apariția cel mai des. Desigur nu doar la acest templu apar, spre exemplu poarta sfântă „Torii” aparținând templului „Shirahige” din Lacul Biwa este aproape mereu înconjurată de căprioare; ciudat, nu e așa?

După cum am observat, exista un număr mare de animale simbolice integrate în cultura și mitologia japoneză însă nu putem omite poate unul dintre cele mai reprezentate entități din cultura pop sau media în general, și anume pisica. 

NEKO – PISICA

  • Simbol al norocului și averii
  • Este înțeleaptă și poate prezice viitorul
  • Se poate manifesta și sub formă de spirit rău

„Neko” este cuvântul pentru pisică în japoneză și este utilizat în combinație cu alte cuvinte din limba japoneză pentru a explica tipurile de pisici întâlnite în mitologia și cultura niponă. Cel mai clasic exemplu de un astfel de animal este „Maneki-neko”. După legendă, se spune că un om stătea sub un copac, dar observă peste drum o pisică. Aceasta îi face intens cu mana, sau mai bine zis cu lăbuța, ca și cum l-ar chema. Omul intrigat se apropie atent de ea când, în spatele său, copacul sub care stătea este trăsnit de fulger. De atunci statui și sculpturi cu această pisică protectoare care, după spusele oamenilor, aduce noroc, pot fi observate peste tot prin Japonia și chiar prin toată lumea.

Pisica Monstru

O altă varietate de pisică este așa zisa „Bakeneko” sau pisica monstru. Această entitate face parte din categoria de „yokai” sau spirite rele. Se spune, la fel ca la vulpi, că pisicile care ajung la o anumită vârstă traversează în lumea supranaturală și dezvoltă puteri precum schimbarea înfățișării, limbaj uman și înțelepciune. Aceste entități păcălesc trecători sau călători, își pot consuma stăpânul și îi iau locul sau chiar pot da foc la sate și aduce blesteme. Sunt considerate periculoase și inteligente, dar există dăți în folclor când fac pacturi cu oameni pentru a-i ajuta.

Un tip special de „bakeneko” este renumita „Nekomata”. Doar cele mai puternice pisici monstru ajung să fie „nekomata”, iar în momentul când se transformă, coada lor se împarte în două. Acestea urăsc oamenii în mare parte și se consideră superioare nouă, având abilitatea de a comanda focul, puterea de a ridica morții și a arunca blesteme, sunt considerate extrem de mortale. Multe superstiții există în jurul pisicilor cum ar fi tăierea cozii pentru a nu se transforma până la unele de natură macabră precum interzicerea pisicii de rămâne cu decedatul în casă, de frica transformării acestuia în vampir sau moroi, cum s-ar zice pe la noi. Din nou, putem observa incredibila dualitate a acestora, fiind fragmentate între bine și rău, trăsătură împărțită la comun de multe simboluri animalice în cultura japoneză.

Insula Pisicilor

Un loc interesant pentru a te distra cu pisicile japoneze se află pe insula „Tashirojima”, recunoscută ca una dintre insulele pisicilor (japonezii ăștia au insule pentru tot se pare). Istoria locației este interesantă pentru că justifică prezența pisicilor. În trecut exista această practică de a crește viermi de mătase pe insulă, recoltele oamenilor însă fiind devastate de șobolani, aceștia decid să crească și pisici laolaltă pentru a combate efectele dăunătorilor. Dacă ajungeți acolo o să fiți uimiți de liniștea și aerul sacru din jurul acelui templu, iar prietenii noștri vărgați nu o sa fie niciodată prea departe, deci dacă vă simțiți priviți, probabil așa și este.

SARU-MAIMUȚA

  • Simbol protector împotriva demonilor
  • Asociat cu fertilitatea și culoarea roșu
  • Zeitate a muntelui și motiv japonez artistic

Maimuța este un simbol puternic nu doar pentru Japonia, dar și pentru toată Asia, de la Regele Maimuță „Sun Wukong”, personaj principal în celebra operă chinezească din secolul 16: „Călătorie în Vest” la reprezentarea moralizatoare a celor 3 maimuțe din religia shinto și la multe alte zeități maimuța apare peste tot lăsându-și adânc urma în cultura niponă.

Cele 3 maimuțe înțelepte

În secolul al 17-lea, proverbul japonez shinto-ist „nu vezi răul, nu auzi răul, nu vorbești răul” este popularizat de către sculptura din renumitul templu „Tōshō-gū” din orașul Nikkō, prefectura Tochigi. Sculptura constă în 3 maimuțe care acționează conform unor principii budiste în esență: Maimuța înțeleaptă „Mizaru”, își acoperă ochii, și nu vede răul; „Kikazaru” își acoperă urechile și nu aude răul; iar „Iwazaru” își acoperă gura și nu vorbește de rău. Acest trio de maimuțe intenționează să îi ofere privitorului lecția apărării contra răului după învățăturile budiste. În unele sculpturi sau picturi mai vechi există totuși și a patra maimuță, denumită „Shizaru”, aceasta reprezentând principiul de a „nu face rău”. Maimuțele înțelepte sunt o încercare de a moraliza populația și mai ales călătorii care veneau des la templele budiste sau shinto-iste neapărate.

Maimuța Gardian

În limba japoneză cuvântul pentru maimuță este „saru”. Acest cuvânt este important din mai multe motive dar sensul care ne interesează pe noi este valența sa de incantație împotriva demonilor și spiritelor rele. „Saru” mai înseamnă și „a risipi, a împinge, a expulza, a învinge”. Potrivit legendelor originare la templul din muntele Hiei, „saru” face din maimuță un „gardian împotriva demonilor”. În alte părți ale Japoniei se credea că maimuța alunga chiar și hoții. 

Un alt lucru interesant originar în cultura budistă chinezească este conceptul de „Kimon” sau „poartă demon”. Această poartă este situată la nord-est și reprezintă punctul de intrare sau adunare a spiritelor rele. Muntele Hiei, unde putem găsi templul zeității maimuță „Masaru”, este situat chiar la nord-est de Kyoto, capitala veche a Japoniei. În perioada Edo, japonezii erau foarte entuziasmați în cultul lor împotriva spiritelor și demonilor „yokai”, astfel poziționarea templului Hiei a cimentat importanța maimuței în forma ei de gardian și protector. „Masaru” se poate traduce ca „cel care excelează” reflectând credința că această maimuță sacră poate depăși toate obstacolele și poate birui împotriva oricărui rău.

Maimuța Stâlp și „Jigokudani”

”Munamochi-saru” sau maimuța care „susține stâlpii credinței” este un alt fel de simbolism găsit la templele „Tendai” din Japonia. La fiecare stâlp al templelor putem observa o sculptură sub forma unei maimuțe care susține fără plângeri greutatea structurii. Scopul aici este simplu în esență, maimuța fiind reprezentarea datoriei și protecției pe care și noi la rândul nostru va trebui să o cărăm pe umeri în locul urmașilor noștri.

Dacă tot am explorat diverse locuri unde puteți interacționa cu animalele Japoniei, ar fi fost culmea să uităm de maimuță. Locația pe care v-o sugerez este o zonă renumită pentru apele termale și anume „Jigokudani” sau „Valea Iadului”. Puteți să rămâneți liniștiți deoarece nu este un loc atât de rău precum sună. Este denumit așa din cauza aburilor și activității termale care învăluie relieful ca o peliculă magică, parcă din altă lume. La „Parcul Maimuțelor” din această vale aveți toate șansele să faceți o baie relaxantă alături de maimuțele de munte care se scaldă liniștite împreună cu localnicii în apele termale. Este un lucru atât de normal pentru cei din zona respectivă încât maimuțele au fost surprinse spălându-se una pe alta în imitație cu ei.


Acestea au fost doar câteva dintre animalele simbolice pentru „Țara Soarelui Răsare”. Sper că acum dețineți o înțelegere mai bună a integrării elementelor naturale în cultura niponă și dacă vreodată plănuiți să mergeți în Japonia, aveți acum câteva destinații pe care să le aveți în vizor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: