Autor: Anto Conțiu
Timp de citire: 8 minute
Subiect: Cultura
Te-ai gândit vreodată ce ar putea simboliza floarea de cireș în cultura japoneză? Sau mai mult de atât, știai ce înțelesuri variate poate avea o simplă floare pentru o cultură atât de diferită comparativ cu cea occidentală?
Află că florile de cireș reprezintă simboluri naționale care împodobesc insulele arhipelagului nipon. Deși chinezii asemuiesc florile cu puterea ori cu frumusețea și sexualitatea feminină, la japonezi simbolistica lor e mult mai complexă.
Sakura 桜 întruchipează renașterea, curajul, fertilitatea, sărbătoarea, trecerea de la deziluzie la iluminare ori natura efemeră a vieții scurte si frumoase. Înflorirea cireșilor semnifică începutul primăverii după un lung și rece sezon de iarnă, iar florile de cireș aduc o explozie de culoare și bucurie, reprezentând reînnoirea și optimismul.
Limba florii de cireș
În ceea ce privește limbajul, cuvântul sakura în sine poate fi folosit pentru a se referi atât la copac, cât și la floare. În limba japoneză regăsim mai mulți termeni care se raportează la diverse stadii ale acestei flori.
🌸Primul este kaika (開花 , unde 開 înseamnă „deschidere” și 花 înseamnă „floare”), acesta fiind momentul în care începe înflorirea. În funcție de vremea dintr-un anumit an și de locația geografică, data calendaristică tinde să varieze.
🌸Al doilea termen este mankai (満開 , unde 満 înseamnă „plin” și 開 înseamnă „deschidere”). Acesta este momentul în care cireșul este în plină înflorire, fapt care se întâmplă de obicei la aproximativ o săptămână după kaika.
🌸Ultimul termen, hanafubuki (花吹雪 ,unde 花 înseamnă „floare”, 吹 înseamnă „suflare” și 雪 înseamnă „zăpadă”) este folosit pentru a se referi la căderea petalelor de sakura după mankai, un eveniment de o frumusețe extremă și similar cu căderea fulgilor de nea.
📖 Floare de Cireș în literatură
Simbolismul puternic e regăsit în cel mai celebru roman japonez Povestea lui Genji unde florile de cireș întruchipează forțele vieții. Această carte înfățișează în mod elegant viețile membrilor familiei imperiale, ale curtenilor și ale rudelor lor din perioada Heian timpurie și mijlocie, avându-l ca figură centrală pe Prințul Hikaru. Este important de reținut că florile de cireș din roman nu sunt asociate cu conștientizarea ori cu efemeritatea, ci sunt predominant „însorite”, cu cireșul înflorit reprezentând tinerețea, dragostea și curtarea.
Deși nu marchează un subiect central alături de trifoi și de florile de prun, cireșii ocupă și ei un rol destul de important în tematica poeziei clasice japoneze. Reprezentând frumusețea feminină, aceste flori apar în Manyou Shuu, cea mai veche și cea mai mare dintre antologiile imperiale de poezie japoneză. Numeroși poeți au scris haiku și tanka, lăudând înflorirea, dar și care pun în prin plan sentimentul provocat odată cu căderea acestor minunății. Unele poezii asociază în mod direct moartea cu petalele căzute ale florilor de cireș, în plus față de impermanența vieții. Un exemplu potrivit în care regăsim sentimente de melancolie și tristețe este :
„Lacrimi vărsate
Otomo no Kuronushi
De ploaia primăverii ?
Toți sînt întristați
Că florile de cireș
Se vor scutura curând…”
dar si efemeritatea timpului evidențiată în haiku-ul :
„Flori de cireș în înserare
Kobayashi Issa
și ziua de azi, acum,
este a trecutului.”
Floarea de cireș ca simbol cultural
În Japonia, oamenii sărbătoresc înflorirea cireșilor într-o tradiție numită hanami (花見 în kanji) care implică admirarea și petrecerea timpului sub copacii înfloriți de cireș. Această sărbătoare are loc în luna aprilie, reprezentând un obicei ce datează din perioada împăratului Saga (809-823). Este un moment foarte important pentru japonezi până în prezent, întrucât sakura apare ca mesager care dă tuturor permisiunea de a lua o pauză de la obligațiile vieții și de a se relaxa sub copacii înfloriți cu prietenii și familia, împărțind mâncare și băutură. Încă din perioada Japoniei antice, vizionarea florilor de cireș pare să fi fost o ceremonie religioasă semnificativă a primăverii în timpul căreia ambele sexe urcau pe munte- zona sacră– pentru a se ospăta și a bea în timp ce creau poezie, dansau și făceau dragoste.
Relația florii de cireș cu orezul
Pentru mult timp aceste flori au fost asociate cu cea mai sacră plantă a Japoniei, orezul🍚. Planta a servit ca o metaforă pentru forța din spatele productivității agricole, deoarece boabele de orez, care erau sufletele obiectivate ale zeităților, le conțineau. Florile de cireș au simbolizat și energia de susținere a vieții datorită acestei ecuații. Cireșul însuși era considerat sacru deoarece zeitatea orezului este reprezentată în petalele sale. Femeile, pe lângă altele, au fost incluse în estetica florilor de cireș. În cosmologia agrară, femeile, precum orezul, reprezintă atât productivitatea, cât și puterea de reproducere, care sunt ambele considerate frumoase din perspectivă cosmică. Drept urmare, asocierea puterii de reproducere a femeilor cu capacitatea productivă a orezului face din florile de cireș un simbol adecvat al femeii.
Floarea de Cireș – Concepte filosofice
În credința budistă, floarea de cireș este asociată cu conceptul de mono no aware, tradus ca simțirea lucrurilor sau conștientizarea efemerității. Acest concept exprimă tristețea și melancolia pe care oamenii le simt în fața frumuseții trecătoare și a naturii temporare a vieții. Pe aceeași idee, picturile, desenele tradiționale, cât și arta grădinilor japoneze caută să reprezinte simplitatea, natura și schimbarea sezonieră cu ajutorul acestui concept. Este adesea asociat cu conceptul de impermanență (mujō) și cu ideea că totul în lumea materială este supus schimbării și decăderii🍃. Această înțelegere profundă a trecerii timpului și a vremelniciei vieții poate contribui la dezvoltarea unei perspective mai profunde asupra existenței și la aprecierea fiecărui moment prezent.
Floarea de Cireș și Moartea voluntară
Cum petalele florilor de cireș se separă de caliciu la câteva zile după ce au înflorit prima dată, existența lor scurtă, dar glorioasă, era un simbol al spiritului și credinței războinicilor samurai și al dorinței lor de a-și depune viața în slujba unui bine superior. Samuraii 🗡️reprezentau 5% din populație, numărul lor contribuind la răspândirea valorilor militare în societate. Aceștia și-au legat scurtele momente de victorie de natura trecătoare a acestor flori. Sakura este în strânsă legătură cu hagakure (ascuns printre frunze), un rezumat secret al codului luptătorului ce leagă samuraiul prin jurământ să își păstreze autocontrolul și demnitatea în orice ocazie, trăind în fiecare zi ca fiind ultima.
Pe de altă parte, florile de cireș au fost folosite pentru a promova naționalismul și militarismul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Odată cu începutul perioadei Meiji, guvernul a estetizat operațiunile militare și moartea soldaților folosind florile de cireș, acestea ajungând să reprezinte sufletul japonez(yamato damashii). Întrucât Japonia funcționa după o ideologie de stat-familie(kazoku kokka), metafora florilor s-a extins până la metamorfozarea acestora în sufletele soldaților care și-au dedicat viața împăratului. Apogeul acestei tranziții a simbolului de la cultural la politic a fost operațiunea piloților kamikaze care au purtat ramuri de cireș în cabina de pilotaj și au decorat aripile aeronavei cu aceste flori înainte de a pleca pe ultimul lor drum.
Floarea de Cireș și Arta spectacolului
Florile de cireș au o mare simbolistică și în teatru🎭. Costumele viu colorate și mișcările teatrale extrem de exagerate ale actorilor sunt semne distinctive ale artei spectacolului cunoscut sub numele de kabuki, teatru a cărui epocă de aur a fost perioada Edo. În ciuda faptului că este un teatru creat de elita negustorilor, s-a răspândit în toată Japonia și a devenit foarte apreciat de oameni din toate clasele sociale, ajungând chiar și în satele de la munte. Distrarea publicului reprezenta scopul său principal. Publicul trebuia să fie atras și captivat de prezentarea atât a bucuriei, cât și a suferinței vieții, florile de cireș fiind soluția ideală pentru asta. Drept urmare, reprezentările uluitoare ale florilor de cireș în plinătatea lor sunt adesea pictate ca fundal, iar ramurile false sunt un pilon al teatrului, atârnând mereu de sus pe scenă.
Adesea asociată cu floarea de cireș este și gheișa. Pe lângă antrenamentul în muzică și dans, cel mai esențial ritual din viața unei gheișe era vizionarea florilor de cireș. Similar cu acestea, dansatorii-animatori (shirabyou shi) sunt personaje foarte apreciate în kabuki, iar dansurile lor prezintă adesea ornamente cu flori de cireș. Petalele sunt lăsate să cadă acolo unde actorii dansează ca parte a stilului de scenă căderea petalelor de flori(rakka).
În cele din urmă, florile de cireș sunt un simbol al iubirii în sine – o legătură pasională între un bărbat și o femeie. Presupunând că bărbații au implicat reprezentarea florilor de cireș pentru doamne, ele au implicat în plus și floarea în comportamentul lor de afecțiune. Spre exemplu, practica de a purta o ramură de cireș cu florile ei pe cap sau de a o așeza deasupra unui stâlp de bambus din curte a fost consemnată din cele mai vechi timpuri ca o expresie a curtării femeilor.
Te-ai convins acum despre cât de complexă poate fi o simplă floare pentru un japonez? Atât literatura, cât și cultura reușesc să impresioneze prin ilustrarea acestei imagini care a creat în jurul ei o tradiție ce datează din timpuri străvechi. Mai știi și alte simboluri ale acestei flori? Nu ezita să ne scrii în comentarii. Contribuția oricărui pasionat de limbă și cultură japoneză e întotdeauna binevenită.🥰
Și nu uita: apreciează fiecare moment și trăiește în prezent! Poate că întocmai acea clipă fulgurantă reprezintă esența vieții tale.
Japonezii Urbani 