Populatia Ainu? What’s that?­čś«

Autor: Ioana
Timp Citire: 8 minute
Teme: Cultura si Civilizatie

  1. De unde au ap─ârut ?
  2. Cum arat─â ?
  3. Ocupa╚Ťii ╚Öi hran─â
  4. Festivalul Ursului Ainu
  5. Poveștile
  6. Dansul și cântecul
  7. Cultura Ainu din ziua de azi

Urm─âtorul text are menirea s─â te introduc─â ├«n cultura, obiceiurile ╚Öi tradi╚Ťiile popula╚Ťiei Ainu, considerate cel pu╚Ťin unusual de o audien╚Ť─â western, de exemplu. Te ├«ncurajez s─â lecturezi articolul de mai jos, dac─â e╚Öti de acord c─â ar trebui s─â ├«n╚Ťelegem importan╚Ťa culturii ╚Öi a valorilor ce ne individualizaz─â ca na╚Ťiune, cea a principiilor unei comunit─â╚Ťi, frumuse╚Ťea lor ╚Öi modul ├«n care acestea contribuie la diversitatea planetei. Fiecare identitate contribuie la tabloul general al lumii, fiind, din punctul meu de vedere, un sacrilegiu s─â ucizi orice parte, oric├ót de mic─â, a unei culturi, s─â sugrumi tradi╚Ťiile ╚Öi s─â ├«ncurajezi o uniformizare for╚Ťat─â a oamenilor ╚Öi a lucrurilor unice care ii individualizeaz─â.

! spoiler alert !

╚śanse de 100% s─â ├«nt├ólne╚Öti termeni precum:

rasa mongoloid─â, amerindian, aborigen, epoca Meiji, etc…(donÔÇ▓t worry, nu trebuie s─â ai cuno╚Ötin╚Ťe ├«n vreun domeniu pentru a ├«n╚Ťelege articolul, toate explica╚Ťiile le g─âse╚Öti imediat dup─â paragraf.)

Dac─â linia cuno╚Ötin╚Ťelor noastre se intersecteaz─â azi pentru prima oar─â cu termenul de Ainu, este perfect normal s─â ne ├«ntreb─âm ce reprezint─â acest cuv├ónt. Ei bine, acesta exprim─â numele unui grup etnic nativ al p─âr╚Ťii de nord a Japoniei.  Aceast─â comunitate nu s-a limitat absolut deloc c├ónd a venit vorba de expansiunea teritorial─â, c─âci ├«n spa╚Ťiul de dezvoltare se reg─âsesc ╚Üara Soarelui R─âsare, insulele Kurile (pe hart─â Kuril Islands), Sahalin (pe hart─â Sakhalin) ╚Öi Peninsula Kamceatka, din partea estic─â a Rusiei. Poporul Ainu, popor ├«nv─âluit de mister, a ├«nceput s─â aib─â mai multe interac╚Ťiuni frecvente cu japonezii din secolul XIII, ace╚Ötia din urm─â reprezent├ónd partea majoritar─â a popula╚Ťiei.

De unde au ap─ârut ?

Originea acestei civiliza╚Ťii pare a fi una legat─â de multe controverse, exist├ónd o adev─ârat─â mare de teorii. Unii afirm─â c─â ar fi posibil─â provenien╚Ťa din rasa mongoloid─â1, datorit─â aspectului caucazian2, amerindian3 sau chiar asem─ân─âtor aborigenilor4, nativii Ainu fiind oameni de statur─â ├«nalt─â, b─ârba╚Ťii l─âs├óndu-╚Öi barba s─â creasc─â, ajung├ónd la dimensiuni impresionante. Alt─â ipotez─â luat─â ├«n calcul de cercet─âtori ar fi c─â indivizii sunt de fapt descenden╚Ťii str─âvechi ai unei popula╚Ťii numit─â ÔÇ×jomonÔÇŁ, popula╚Ťie preistoric─â datat─â acum 10.000 de ani ╚Öi din care ar fi evoluat japonezii de ast─âzi. O legend─â spune c─â popula╚Ťia Ainu a ap─ârut cu mult ├«nainte de popula╚Ťia nipon─â, ace╚Ötia neav├ónd vreo leg─âtur─â unii cu al╚Ťii. Prin incertitudinea apari╚Ťiei ╚Öi a r─âd─âcinilor lor, a originii necunoscute, ╚Öi prin tr─âs─âturile genetice atipice aceast─â popula╚Ťie r─âm├óne un adev─ârat mister pentru cercet─âtori ╚Öi oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â, neput├ónd fi ├«ncadra╚Ťi ├«n nicio tipologie.

Rasa mongoloid─â1 =una dintre cele trei mari rase omene╚Öti, r─âsp├óndit─â ├«n Asia Central─â, Asia de Est, de Nord ╚Öi de Sud-Est. Termenul mongoloid desemneaz─â o grup─â de oameni cu tr─âs─âturi fizice ├«nt├ólnite ├«n Asia central─â ╚Öi face referire la grupul etnic al mongolilor.

Rasa europoid─â (numit─â ╚Öi rasa: alb─â, european─â sau caucazian─â)2 = ras─â uman─â foarte r─âsp├óndit─â pe toate continentele, provenien╚Ťa fiind ╚Ť─ârile mediteraneene ale Europei ╚Öi Anatoliei (Asia Mic─â), aceasta fiind mai des ├«nt├ólnit─â prin Europa. Locul de formare a rasei europoide este Caucaz. Rasa europoid─â se ├«nt├ólne╚Öte ╚Öi ├«n America Latin─â, inclusiv printre hispanici, ale c─âror origini sunt amestecate.

Amerindienii3  (sau Locuitorii nativi ai celor dou─â Americi) = locuitorii pre-columbieni ai continentului America, descenden╚Ťii acestora ╚Öi multe alte grupuri etnice care se identific─â cu aceste grupuri de oameni.

Amerindienii3┬á (sau Locuitorii nativi ai celor dou─â Americi) = locuitorii pre-columbieni ai continentului┬áAmerica, descenden╚Ťii acestora ╚Öi multe alte grupuri etnice care se identific─â cu aceste grupuri de oameni.

Cum arat─â ?

Oamenii din neamul Ainu se deosebesc ├«n mod vizibil de japonezi, ba chiar s-a afirmat depre ei c─â au aspect european, doar ochii fiindu-le mai ad├ónci╚Ťi ├«n orbite­čĹÇ. Ace╚Ötia prezint─â o pilozitate sporit─â, piele de culoare mai deschis─â, p─âr cu fir puternic, gros, ondulat. Ainu cu s├ónge pur pot avea chiar ochii alba╚Ötri ╚Öi p─âr ╚Öaten.

Una din tradi╚Ťiile (f─âr─â corespondent ├«n cultura european─â) acestui popor presupunea tatuarea femeilor ├«n zona gurii ╚Öi, c├óteodat─â, ├«n zona antebra╚Ťelor. Acest proces, care ├«ncepea de la v├órste fragede, fetele fiind ├«nc─â foarte tinere, ╚Öi continua odat─â cu trecerea timpului, cu ├«naintarea ├«n v├órst─â, reprezenta un ritual care avea ca finalitate preg─âtirea pentru via╚Ťa de apoi. Tatuajul era considerat un simbol al feminit─â╚Ťii, al frumuse╚Ťii, un talisman, un element estetic indispensabil trecerii la nefiin╚Ť─â. Acesta avea diverse forme, dar cel mai popular ilustra un z├ómbet­čśŐ, care probabil exprima viziunea optimist─â asupra mor╚Ťii a poporului Ainu (care, la fel ca obiceiul ├«nsemn─ârii permanente a pielii, nu se reg─âse╚Öte ╚Öi la noi).

Din nefericire, datorit─â legilor impuse de statul Japonez, putem vorbi despre acest simbol tradi╚Ťional de valoare doar la timpul trecut. Poporul Ainu a fost absorbit de comunitatea nipon─â, integrat─â ├«n societate, dar ╚Öi obligat─â s─â adopte un Stil de via╚Ť─â Japonez (Japanese Lifestyle), fiind astfel nevoi╚Ťi s─â lase ├«n umbra trecutului o parte semnificativ─â din tradi╚Ťia Ainu, s─â renun╚Ťe la unele dintre valorile ╚Öi elementele unice ale culturii acestui popor, transmise de-a lungul genera╚Ťiilor, ├«n schimbul comodit─â╚Ťii ╚Öi uniformiz─ârii unei comunit─â╚Ťi considerat─â prea divers─â.

Ocupa╚Ťii ╚Öi hran─â

B─ârba╚Ťii erau v├ón─âtori ╚Öi pescari iscusi╚Ťi, dar se preocupau ╚Öi cu cultivarea p─âm├ónturilor. Ace╚Ötia ├«╚Öi procurau hrana din tot ce ├«nseamn─â natur─â, av├ónd grij─â s─â adune c├ót mai multe alimente pe tot parcursul anului, pentru a avea mereu ce s─â m─ân├ónce, chiar ╚Öi pe parcursul vremurilor mai dificile. Ace╚Ötia erau at├ót de grijulii, ├«nc├ót nu smulgeau niciodat─â r─âd─âcina plantelor, ci le rupeau astfel ├«nc├ót s─âm├ón╚Ťa s─â le poat─â oferi roade ╚Öi anul urm─âtor, asigur├óndu-╚Öi astfel recolta. Ainu g─âteau ├«n principal prin pr─âjirea ╚Öi fierberea c─ârnurilor de v├ónat cu diferite legume ╚Öi plante adunate din natur─â.

├Än timpul ceremoniilor de trimitere ├«napoi a spiritelor ur╚Öilor, rug─âciunilor pentru odihna celor pleca╚Ťi, nun╚Ťi, ├«nmorm├ónt─âri ╚Öi alte ceremonii, pe l├óng─â mesele obi╚Önuite, de zi cu zi, erau preg─âtite m├ónc─âruri speciale, cum ar fi cereale amestecate, fierte ╚Öi g─âlu╚Öte. Nu numai oamenii vii, ci ╚Öi str─âmo╚Öii ╚Öi zeit─â╚Ťile se bucurau de aceste m├ónc─âruri speciale, care puteau fi consumate doar de c├óteva ori pe an.

Festivalul Ursului Ainu

Ainuii credeau despre ur╚Öi c─â sunt intermediarii ├«n procesul de procurare a bl─ânilor, a c─ârnurilor ╚Öi a altor lucruri de folos din sfera v├ónatului. Festivalul Ursului reprezenta, de fapt, o ceremonie pentru a celebra spiritele ur╚Öilor ╚Öi pentru a le trimite ├«napoi pe t─âr├ómul care se credea s─â fie cel originar, ├«n lumea de care apar╚Ťineau ├«n mod natural. Trimiterea spiritelor ├«napoi implica o festivitate solemn─â, ├«nso╚Ťit─â de o s─ârb─âtoare uria╚Ö─â ╚Öi ├«mp─ârt─â╚Öirea aceleia╚Öi amintiri de pre╚Ť cu comunitatea. Acest tip de eveniment grandios prezenta o importan╚Ť─â deosebit─â, ├«ntruc├ót prin intermediul s─âu era consolidat─â leg─âtura dintre spirit ╚Öi materie, dintre abstract ╚Öi palpabil, festivitatea av├ónd valen╚Ťe spirituale, dar ╚Öi culturale, prin perpetuarea tradi╚Ťiei.

Poveștile

Poporul Ainu a transmis multe pove╚Öti din genera╚Ťie ├«n genera╚Ťie. Aceste pove╚Öti erau diverse, oscil├ónd de la aventuri cu protagoni╚Öti apar╚Ťin├ónd oric─ârui gen, la pove╚Öti cu animale precum ursul, vulpea ╚Öi alte zeit─â╚Ťi de origine animal─â ca personaje centrale, p├ón─â la pove╚Ötile evenimentelor istorice ╚Öi experien╚Ťele persoanelor ├«n v├órst─â. Povestitorii ainui erau arti╚Öti, compuneau melodii originale, ├«n special pentru nar─ârile aventurilor ╚Öi a vie╚Ťilor zeit─â╚Ťilor. Multe dintre aceste pove╚Öti ├«ncorporau ├«n╚Ťelepciunea de a tr─âi ├«n mijlocul naturii, cunoa╚Öterea ├«n profunzime a acesteia, fiind izvoare nesecate de pove╚Ťe.

Dansul și cântecul

În mod normal, muzica era bine înrădăcinată în originile poporului Ainu. Această formă de artă, o reprezentare a esteticului, se regăsea aproape întotdeauna pe lista must have-urilor unei ceremonii reușite, a unei ieșiri cu prietenii și a unei zile de lucru complete.

Existau mai multe tipuri de dans, precum acela ├«ntr-un cerc, numit Rimse, Upopo ╚Öi Horippa, dansul ├«n rug─âciune, dansul juc─âu╚Ö, cel pentru a descrie mi╚Öc─ârile animalelor sau dansul n─âscut din ceremonii de exorcizare a spiritelor rele. Cele mai multe dintre acestea au fost interpretate ├«n principal de femei, b─ârba╚Ťii fiind poate mai reticen╚Ťi ├«n a-╚Öi ├«mp─ârt─â╚Öi abilit─â╚Ťile artistice. Din cauza lipsei unor instrumente muzicale profesioniste, ritmul era conferit de b─âtaia din palme a spectatorilor ╚Öi a interpre╚Ťilor. Pentru popula╚Ťia ainu, dansul era ceva sacru, de care se bucurau cu cei din jurul lor (at├ót cu semenii, c├ót ╚Öi cu zeit─â╚Ťile omniprezente).

Aceste dansuri erau acompaniate de c├óntece denumite Yaysama ╚Öi Yaysamanena. Acestea erau c├óntate de femei, fiind exprimate sentimente foarte puternice ╚Öi ap─âs─âtoare, precum durere, triste╚Ťe sau chiar afec╚Ťiune, iubire. C├óntecele reprezentau o rev─ârsare a prea-plinului sufletesc, fiecare persoan─â av├ónd propriul stil de a reda compozi╚Ťia, propriile versuri, aceast─â form─â de art─â fiind una foarte bine individualizat─â.

Cum excep╚Ťia ├«nt─âre╚Öte regula, pe l├óng─â aceste c├ónturi unice, variate de la un interpret la altul, existau ╚śI melodii tradi╚Ťionale, transmise din genera╚Ťie ├«n genera╚Ťie, prin viu grai, specifice fiec─ârei regiuni ├«n parte ╚Öi care s-au conservat de-a lungul timpului. Dup─â p─ârerea mea, aceste melodii ├«nt─âreau sentimentul de apartenen╚Ť─â al membrilor comunit─â╚Ťii Ainu.

Cultura Ainu din ziua de azi

├Änc─â din epoca Meiji5, oamenii Ainu s-au confruntat cu o gr─âmad─â de probleme ╚Öi, ├«n special, cu un nivel ridicat discriminare f─âr─â temei (nici nu mai men╚Ťionez de negarea culturii lor unice ╚Öi diverse). Ainu erau considera╚Ťi un grup etnic pe moarte, iar cultura lor, o cultur─â ├«n proces de stingere, deci la fel, pe moarte. Din aceast─â perspectiv─â, Kyosuke Kindaichi ╚Öi al╚Ťi cercet─âtori au efectuat studii asupra culturii Ainu.

Epoca Meiji sau era Meiji5 = er─â ├«n istoria Japoniei, ├«ntre 23 octombrie 1868 ╚Öi 30 iulie 1912.  Aceast─â er─â reprezint─â prima jum─âtate a Imperiului Japonez, ├«n timpul c─âreia popula╚Ťia Japoniei au trecut de la o societate feudal─â autoizolat─â supus─â riscului de colonizare de c─âtre marile puteri europene, la un stat na╚Ťional modern ╚Öi industrializat, devenind o nou─â mare putere influen╚Ťat─â de idei ╚Ötiin╚Ťifice, tehnologice, filozofice, politice, juridice ╚Öi estetice occidentale.

Ainui, ├«ns─â, nu ╚Öi-au abandonat valorile, nu au cedat niciodat─â prejudec─â╚Ťilor sociale ╚Öi s-au str─âduit s─â-╚Öi protejeze cultura, s─â o transmit─â, pe c├ót posibil, genera╚Ťiilor urm─âtoare. Oamenii care au f─âcut acest lucru ├«i includ pe Matsu Kannari, Yukie Chiri ╚Öi Mashiho Chiri. Yukie Chiri a fost autoareaŃÇÄŃéóŃéĄŃâîšą×ŔČíÚŤćŃÇĆ(Pove╚Ötile Zeilor comunit─â╚Ťii Ainu), ├«n 1923, introduc├ónd ├«n lume genul de epopee yukar (c├óntece ale zeit─â╚Ťilor).

Aici pute╚Ťi citi mai multe despre Yukie Chiri ╚Öi cartea sa, dar ╚Öi o poveste tradi╚Ťional─â, C├óntecul pe care l-a c├óntat ├«nsu╚Öi Zeul Bufni╚Ť─â.

Matsu Kannari a transcris literatura oral─â, inclusiv c├óntecele divinit─â╚Ťii, ├«n alfabetul roman, l─âs├ónd ├«n urm─â zeci de caiete care servesc conserv─ârii culturale Ainu. Hokuto Iboshi, Takeichi Moritake, Yaeko Bachelor ╚Öi al╚Ťii au explorat identitatea etnic─â exprim├ónd punctele de vedere ╚Öi sentimentele Ainu sub form─â de tanka (poezii japoneze cu 31 de silabe) ╚Öi alte poezii.

Printre transform─ârile sociale care au avut loc ├«ncep├ónd cu epoca Meiji, a fost ╚Öi pierderea libert─â╚Ťii religioase, care le-a dat o lovitur─â deosebit de grav─â ╚Öi greu de suportat. Ceremonia de trimitere ├«napoi a spiritelor ur╚Öilor, cea mai important─â ╚Öi grandioas─â ceremonie, a fost interzis─â. La fel, multe alte ceremonii au devenit foarte greu de realizat.

De la intrarea ├«n vigoare a Legii din 1997 pentru promovarea culturii Ainu ╚Öi pentru diseminarea ╚Öi promovarea tradi╚Ťiilor ainu ╚Öi a culturii ainu, tradi╚Ťia cultural─â oral─â ╚Öi activit─â╚Ťile de conservare ale Ainu au devenit mai semnificative. Pe l├óng─â restaurarea culturii spirituale men╚Ťionate mai sus, restaurarea stilului de via╚Ť─â ╚Öi a culturii, cum ar fi construc╚Ťia de case, construirea de b─ârci ╚Öi cusutul de haine, au fost efectuate de c─âtre Ainu ├«n toat─â zona Hokkaido, precum ╚Öi ├«n Honshu, concentr├óndu-se pe zona Kanto.

├Än prezent, exist─â p├ón─â ╚Öi un site (care poate fi accesat aici) care promoveaz─â obiceiurile, tradi╚Ťia, dar, mai important, care aminte╚Öte ├«n mod periodic de existen╚Ťa acestui popor uitat de restul lumii.

Deci… Ce crezi? Merit─â s─â ├«ncerc─âm s─â p─âstr─âm diversitatea lumii sau ar trebui s─â ne ├«ndrept─âm privirile spre globalizare? Ar trebui s─â renun╚Ť─âm la tot ce ne individualizeaz─â sau s─â nu ne deta╚Ö─âm vreodat─â de tradi╚Ťie ╚Öi str─âmo╚Öi?

Indiferent de r─âspuns, decizia ar trebui s─â ne apar╚Ťin─â, s─â nu ne sim╚Ťim constr├ón╚Öi sau s─â ne fie limitate drepturile de a ne exprima, de a sim╚Ťi ╚Öi de a apar╚Ťine unui anumit grup, fie el de orice fel.

La finalul zilei, to╚Ťi ar trebui s─â fim prin unicul nostru fel de a fi, ├«ncuraj├óndu-i ╚Öi pe ceilal╚Ťi s─â fie.

ŃüżŃüčŃüş´╝ü

Heart Hands on Google Noto Color Emoji 15.0

Las─â un r─âspuns

Completeaz─â mai jos detaliile cerute sau d─â clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul t─âu WordPress.com. Dezautentificare /  Schimb─â )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul t─âu Facebook. Dezautentificare /  Schimb─â )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: